Placintă cu mere (sau dovleac) și sos de vanilie

Cu mere sau cu dovleac, de post sau nu, un deliciu

Rețete sănătoase
1 h 10 min
Numarul de portii 20 porții
Placintă cu mere (sau dovleac) și sos de vanilie - Cu mere sau cu dovleac, de post sau nu, un deliciu
Placintă cu mere (sau dovleac) și sos de vanilie Placintă cu mere (sau dovleac) și sos de vanilie Vezi galeria

Umplutura: spală și curăță merele (sau dovleacul), taie-le și apoi îndepărtează miezul cu semințe, apoi dă-le pe răzătoarea mare.

Adaugă peste merele rase 200 g zahăr, zahărul vanilinat, un praf de sare, scorțișoara și 1 esență de vanilie, apoi amestecă și lasă-le deoparte până când faci foile de plăcintă – își vor lăsa între timp puțină zeamă, fix așa cum trebuie.

Foaia de plăcintă: fă prima dată maiaua amestecând o lingură de făină, una de zahăr, drojdia și 3-4 linguri de apă într-un recipient, pe care îl lași apoi la dospit, la loc cald, timp de vreo 10 minute.

Apoi, într-un bol încăpător, pune făina (800 g), maiaua, un praf de sare și începe să frămânți aluatul, turnând treptat și alternând apa cu uleiul.

Frământă cam 10 minute, până când aluatul devine suplu și nelipicios și lasă-l la odihnit cam 5 minute.

Pregătește-ți suprafața de lucru cu folie (e mai simplu și la curățat) – eu învelesc masa cu folie alimentară și apoi o ung cu ulei.

Împarte aluatul în două părți egale și întinde pe rând fiecare foaie cât de subțire poți, cu un sucitor.

Secretul e că după ce întind foaia cu sucitorul (ar trebui să aibă mai puțin de jumătate de centimetru), cu mâinile unse cu ulei, mai întind foaia și mai mult trăgând de ea ușor – bag palma sub foaie și trag ușor în fiecare parte.

Nu e nicio problemă dacă se rupe, poți lipi cu puțin aluat luat de pe margine 🙂

După ce ai întins foaia, împarte cât de egal poți umplutura de mere în două părți egale și, cu jumătate de umplutură, umple prima foaie.

Ia umplutura cu mâna și stoarce ușor (nu stoarce tot sucul, doar puțin), apoi presar-o peste toată suprafața aluatului.

Începe să rulezi toate părțile (ca să sigilezi umplutura peste tot), încercând să creezi o formă dreptunghică și continuă să rulezi în mod egal, doar din două părți, până când ajung să se întâlnească cele două părți rulate.

Fă același lucru și cu a doua foaie de plăcintă și, dacă folosești tava dreptunghiulară (35/24 – ex: ca cea ptr lasagna), taie fiecare bucată rulată în 2 părți egale și, după ce ai uns tava bine cu ulei (poți pune și hârtie de copt), pune fiecare bucată în tavă.

Când ai umplut tava, stropește cu puțin ulei, apasă și uniformizează conținutul și apoi, cu un cuțit, taie (nu de tot) în câte porții vrei să faci plăcinta (eu fac 4 tăieturi pe lat).

Picură ușor câte puțin din sucul rămas în tăieturile plăcintei, presară cam 4 linguri de zahăr peste și dă tava la cuptor.

Primele 15 minute, la foc mare, 200 C, apoi scade la 160 C pentru încă 10-15 minute sau până când trece testul scobitorii (scobitoarea nu ar trebui să aibă aluat negătit când o scoți din plăcintă).

Când e gata, scoate plăcinta, stropește-o cu puțină apă și acoper-o cu un prosop de bucătărie – las-o măcar 5 minute și apoi poți savura.

Sosul: pune laptele la foc mic împreună cu 120 g zahăr, o fiolă de esență de vanilie, un praf de sare și adu până în punctul de fierbere, amestecând constant – când încep să iasă aburi, oprește focul.

În altă cratiță, la foc mic, pune untul și o lingură de făină (60 g) și amestecă continuu până când începe să prindă o culoare ușor maronie.

Apoi adaugă laptele, treptat și amestecând constant cu un tel – sosul/budinca este gata când ai terminat de încorporat tot laptele.

Dacă vrei să fie mai lichid, pune mai mult lapte, dar treptat, să nu îți iasă prea lichid.

Pune cât de mult sau puțin sos dorești și bucură-te de o plăcintă cu mere delicioasă!

P.S.: e nemaipomenită și fără sos, doar cu zahăr pudră sau cu o cupă de înghețată de vanilie (mai ales dacă plăcinta e caldă).

Poftă bună!

Arome si amintiri

Plăcinta cu mere (sau cu dovleac) – cel mai mișto ”odorizant” – îți va umple casa de parfum de scorțișoară cu vanilie ce îți lasă gura apă.

E atât de simplu de făcut (doar pare mare filozofie) încât îți va părea rău că nu ai făcut-o mai devreme.

Făcută cu ingrediente puține, simple, dar care creează un preparat demn de laudă.

Acum că știi cum se fac foile, le poți umple cu ce vrei tu… legume, brânzeturi, carne.

E bine de știut că, pentru o rețetă ideală de plăcintă cu mere, se folosesc merele Golden pentru că sunt dulci și suculente, dar nu se sfărâmă ușor – acestea își păstrează textura.

Sucul rămas e delicios dacă bei din căuș 🙂 așa cum o făceau ai mei nepoței.

Am făcut de multe ori această rețetă, dar îmi voi aminti mereu cu drag și cu zâmbetul pe buze când am făcut plăcinta cu mere împreună cu Maria și cu Mede 🙂 amintiri prețioase, de neînlocuit.

A fost o plăcere deosebită și sper că o vor face și ele la fel, când vor fi mari, copiilor și nepoților lor.

Eu am învățat această rețetă de la mama Lucica și îi mulțumesc pentru asta, iar de fiecare dată când refac plăcinta (mai ales cea cu dovleac, sora mai aromată, pe care o preferăm) îmi zboară gândul la ea și la ziua în care am mâncat pentru prima dată plăcinta cu dovleac, făcută de ea.

Mi se pare amuzant cum în unele sate, dovleacul era numit ”leguma leneșului”, pentru că doar îl băgai în cuptor și masa era gata, însă cam așa e… nu trebuie să îi faci nimic și deja e super bun.

Mereu o să mi-o amintesc pe Agnesita, care în timp ce mânca plăcinta cu dovleac, îmi spunea ce bună e plăcinta mea cu mere și cât de mult nu îi place cea cu dovleac :).